Maroc, 2 parte

Vizităm oraşul El-Jadida. Spaţios, cu străzi largi. Oraşul pare mai democratic, ca în alte părţi ale ţării. Aici am vazut prima femeie poliţist. Femeile in Maroc se simt destul de liber. În oraşele mari, le vezi foarte moderne. Deseori, observi şcolăriţe îmbracate tradiţional arab mergând braţ în braţ cu colegile sale îmbrăcate modern, în blugi si tricou. Bărbaţii la fel sunt îmbrăcaţi diferit, cine în blugi, cine în port tradiţional.
Campingul din El-Jadida este simpatic, cu păuni ţâfnoşi, ce se plimbă liber pe teritoriu. Mai erau şi câteva maşini din Franţa. Marea partea a turiştilor in Maroc sunt cei din Franţa. (anual Maroc este vizitat de cel puţin 2 milioane de turişti!). Mulţi marocani vorbesc franceza, deoarece ţara e o fostă colonie a Franţei. Mulţi de asemena vorbesc spaniola, căci o altă parte a Marocului a fost colonia Spaniei. Şi spre surpinderea şi uşurarea mea, mulţi marocani vorbesc engleza.
Părăsim El-Jadida şi ne îndeptăm spre oraşul Essaouria, ce e o explozie de culori în covoare, mergele, bijuterii, tablouri. Mi-a placut mult, cu toate că se vede că este orientat spre turişti. Oraşul e numit oraşul pictorilor şi meşterilor. Nu pot judeca valoarea artisitcă a lucrărilor expuse, dar se pare ca sunt în vogă la turişti. Mai ales tablourile cu tematica pustiului, cămilelor şi misteriosului beduin. Preţurile pentru turişti sunt desigur de trei ori mai mari decât cele pentru marocani. Aşa că să te târguieşti este un „must” aici.
Ca regulă, în oraşele turistice, marocanii sunt pilsălogi cu străinii. Te trag de mâina să intri în magazinaşul lor. “Ïntraţi, intraţi, toul e gratuit”. Gratuit, desigur, e doar văzutul. Trebuie să le zâmbeşti la fiecre şi să le spui, că nu eşti interesat, sau că deja ai cumpărat, sau că ţi s-au terminat banii etc. Pisalogia faţa de turişti marocanii o cultivă din copilarie. Copiii cum văd o maşină străina, aleargă în grabă şi strigă in gura mare “donner moi un stylo”, adica „dă-mi un stilou”. Chiar şi în cele mai izolate sate din Sahara, copiii cunosc aceste cuvinte magice. Când am încercat să le îmbunătăţim întru-cîtva cererea categorică, învăţindu-i să zică „s'il vous plait”, adica „va rog”, spre surprinderea noastra li se împleticea limba la acest „va rog”. Se pare că politeţea nu face parte din cultura lor. Pe de altă parte, cu certitudine marocanii sunt foarte ospitalieri.