Socialismul utopian si orasele industriale ideale

In secolul 18, inceputurile revolutiei industriale pe de o parte, si ideile socialiste pe de alta, au dat nastere la asa numite orase industriale ideale. Industrialistii iluminati, in comparatie cu ceilalti capitalisti, au inceput sa atraga atentia asupra conditiilor de munca, dar si de trai ai lucratorilor sai si a familiilor acestora.

Blocurile de locuit ale lucratorilor din New Lark, Scotia. Orasul fiind fondat in 1786, este unul din primele exemple ale oraslor industriale ideale. Mult timp orasul a fost gestionat de Robert Owen (1771-1858) - unul din primii industrialisti iluminati si fondatorul socialismului utopian.

 Orasul a fost ridicat pentru lucratorii fabricii de prelucrare a bumbacului. Ca regula conditiile de lucru si trai erau mizerabile. Copiii incepeau sa lucreze de la varsta de 5-6 ani.

 Robert Owen a deschis magazin special pentru lucratori unde ei puteau procura produse de buna calitate la preturi reduse. Dar cel mai important el a deschis prima institutie prescolara din Marea Britanie in 1816, pentru copiii lucratorilor uzinei sale. De asemenea a mai deschis o scoala, o spalatorie, si a imbunatatit conditiile de trai a lucratrilor.


Necataind la cheltuielile suplimentare suportate, din punct de vedere comercial fabrica prospera si era profitabila.



 Multe personalitati, oamnei celebri ai vremii au vizitat oraselul si uzina in timpul respectv, si toti erau surprinsi de curatenia, conditiile de trai si atmosfera ce dominca in uzina, dar si in tot orasul, unce locuiau peste 2 mii de oameni, dintre care 500 erau copii.


Contrar preconceptiilor de atunci – ca sa fii profitabil nu e necesar sa-ti tratezi lucratorii injositor. Ci dinpotriva.

Casele din poza apartineau lucratorilor uzinei din Crespi d'Adda, Italia. Orasul a fost special ridicat pentru lucratori in 1878. Industriasul Crespi, proprietarul uzinei a preferat sa construireasca case in loc de blocuri locative pentru lucratorii sai. Fiecare casa avea la dispozitie o gradina proprie. Ideea “capitalistului” Crespi era de a crea asftfel de conditii pentru lucratorii sai, ca ei sa nu se simta in mijlocul goanei capitaliste acerbe de pe atunci.

Se pare ca acesta idee a fost una de succes, caci timp de mai mult de 50 de ani, fabrica nu a cunoscut greve sau alte forme de protest social.




 Organizara oraselului a fost bine gandita gandita, cu strazi largi, drepte.

In Crespi d'Adda a fost construita o mica hidrocentrala, care asigura gratis cu electricitate; o spalatorie publica; un spital; un magazin cooperativ; scoala; un mic teatru; centru de sport; o biserica.



Ca si orasul din New Lanark, Crespi d'Adda a fost ridicat din “nimic” fiind constrit cu unicul scop de a servi uzina de textile.



La momentul actual ambele orase fac parte din patrimoniul industrial mondial, servind drept muzee sub cerul liber. Spre deosebire de alte tipuri de muzee, in New Lanark si Crespi d'Adda si pana in ziua de azi locuiesc si lucreaza oameni